#Considerente generale:#Lipsa unei viziuni coerente asupra schimbărilor propuse.#Modificare sistemică a învățământului ar trebui să pornească de la o serie de obiective și de la un studiu bine fundamentat al modului în care aceste obiective pot fi atinse prin raportare la societatea românească, la sistemul de valori pe care aceasta le are/le promovează, etc.,un studiu care să reliefeze factorii care contribuie la progresul școlar și cei care sunt sursa eșecului. Nu mă refer la studii generice despre educație, ci la un studiu vizând strict societatea și școala românească. Dacă astfel de studii există, ele trebuie actualizate, discutate, luate în considerare.#Modificarea ar trebui să aibă în vedere modul în care interacționează toate compartimentele implicate. Nu se pot alege niște planuri-cadru care introduc modificări foarte importante fără să se prezinte propunerile de curriculum (ce conținuturi vor viza, ce obiective, ce tip de activități), fără să se aibă în vedere cine va preda materiile nou introduse, etc.#Consultarea factorilor implicați în procesul educativ ar trebui să se facă înainte de producerea unor modificări majore, nu post factum. Știu că s-a încercat o consultare, dar se pare că nu a fost eficientă din moment ce noile planuri-cadru generează atâtea dispute, controverse. Exemplu: Legea educației care impune introducerea științelor sociale la ciclul gimnazial și generalizarea TIC fără a fi clar ce înseamnă acest lucru (conținuturile, obiective, activitățile specifice, finalitățile).#În momentul dezbaterii ar trebui să știm care este politica educațională pe care o propune Ministerul (prin intermediul Institutului de Științe ale Educației), care sunt obiectivele propuse, care sunt modalitățile de operaționalizare a acestora la nivelul sistemului, care sunt modalitățile de evaluare a elevilor noștri, care sunt propunerile de planuri-cadru pentru ciclul gimnazial și liceal (măcar pentru ciclul inferior al liceului, cel obligatoriu), cum se va asigura atingerea acestor obiective (doar introducerea/eliminarea, scăderea/mărirea numărului de ore nu e o garanție a realizării obiectivelor propuse). Să nu uităm că pentru o simplă lecție/secvență de lecție profesorul propune obiective, modalități de operaționalizare a lor, selectează conținuturi, etc.,construind o strategie didactică. Materialele prezentate până în prezent nu reflectă foarte clar strategia care stă la baza acestor modificări.#Doar din analiza planurilor-cadru (fără a dispune de alte documente) nu reiese clar modul în care acestea corespund criteriilor de evaluare propuse. Doar câteva observații:#nu sunt evidente și, prin urmare, sunt discutabile criteriile de ierarhizare a domeniilor de cunoaștere, #corelarea cu tendințele naționale și europene a planurilor-cadru este discutabilă (a se vedea studiul Eurydice privind timpul școlar),#excluzând opționalul integrat la nivelul arilor curriculare, nu avem garanția că planurile-cadru promovează o abordare de tip pluridisciplinar sau interdisciplinar, în absența propunerilor de programe școlare pentru disciplinele avute în vedere, #eliminarea limbii latine contravine principiului relevanței și racordării la social pentru care unul dintre indicatorii de realizare este: lanurile-cadru de învățământ includ domenii de studiu/discipline/modulele de pregătire, care sunt relevante din perspectiva contextului socio-cultural național și european/internațional Contextul socio-cultural național presupune și recunoașterea faptului că limba și cultura română au o puternică legătură cu limba latină și civilizația romană. Din analiza contextului european reiese că sunt multe țările în care nu se vorbește o limbă de origine latină, dar în care latina se studiază în școli, inclusiv la vârste mici (exemplul poate veni din zona europeană, unde se poate motiva influența bisericii creștine occidentale, Spania, Belgia, dar și de peste ocean, unde Statele Unite Ale Americii anunță un reviriment al studiului limbii latine.#planurile-cadru propun un principiu al flexibilității/individualizării curriculumului care rămâne nerealizabil în condițiile în care nu există posibilitatea de a se organiza grupe mici de studiu în funcție de nevoile elevilor luați ca individualitate (în prezent opționalul este ales de majoritatea dintr-o clasă, elevii care au opțiuni diferite nu pot constitui grupe separate din motive foarte variate de la lipsa spațiilor la lipsa finanțării, etc.).Principiul individualizării ar trebui să presupună ceva mai mult decât participarea elevului la niște cursuri opționale, ar trebui să includă și programe de sprijin.#principiul coerenței pe verticală sau pe orizontală este iarăși greu de probat în lipsa programelor școlare și a altor documente curriculare, #nu avem garanția că planurile-cadru sunt ealizabile din punctul de vedere al implementării Resursele financiare necesare realizării unui proces educativ individualizat sunt mult mai mari decât ceea ce se alocă în prezent învățământului. Nu e sigur că se vor găsi resurse umane pentru disciplinele nou introduse și pentru opționalul integrat la nivelul mai multor arii curriculare, având în vedere că o bună parte dintre profesorii care vor trebui să predea disciplinele în cauză vor merge către școlile din mediul rural. Suplinitorii necalificați fac adesea mai mult rău sistemului decât bine pentru că se știe că un lucru învățat greșit poate să fie mai periculos decât unul despre care elevul nu știe/pe care nu l-a învățat. Observații cu privire la cele 3 variante propuse#Eliminarea unei ore de limbă și literatură română din toate cele 3 variante de plan-cadru se face fără să apară o motivație clară a acestei decizii. De asemenea nu se precizează ce conținuturi vor fi eliminate odată cu ora în discuție (lipsa unei variante de programă școlară pe care o pomeneam mai sus). Argumente contra eliminării:#formarea unor competențe lingvistice este strict legată de formarea, dezvoltarea altor funcții psihice: memorie, gândire, creativitate, etc.#cunoașterea limbii și a literaturii înseamnă un progres cultural și duce la dezvoltarea capacității de a integra creativ conținuturi ale altor domenii culturale sau științifice,#numărul mare de elevi și absolvenți care au probleme de exprimare, rezultatele slabe la examenele de tot felul (de la examene naționale la teste PISA) care dovedesc o capacitate redusă de înțelegere a unui mesaj verbal complex și de exprimare a unor idei, opinii; toate acestea sugerează necesitatea unui număr mai mare de ore alocat formării și dezvoltării de competențe lingvistice și nu o reducere a lor. Utilizarea deficitară a limbii române se întâlnește și la nivel înalt, dovadă apariția în textul care însoțește planurile-cadru și care descrie rofilul de formare a absolventuluia unor greșeli de scriere (lipsa unor cratime, a unor semne de punctuație), dar și a unor greșeli lexicale și semantice, cum ar fi espectarea privatității (cu privire la competențele digitale, pagina 5 a documentului), cunoscut fiind faptul că termenul rivatitate (utilizat în loc de iață privatăsau ntimitate nu există în limba română fiind o calchiere deficitară după o structură străină sau o invenție cel puțin supăratoare.#ritmul din ce în ce mai lent de lucru al elevilor, deficitul de atenție pe care îl au cei mai mulți dintre ei. De aici necesitatea unor grupe mici de lucru și a unui timp mai mare dedicat achizițiilor fundamentale.#necesitatea de a se reintroduce ora de lectură suplimentară (axată pe citirea și înțelegerea, nu comentarea unor texte), necesitate generată de faptul că există absolvenți de liceu (de cei de gimnaziu nici nu mai vorbim) care nu reușesc să citească un text fără să silabisească,#nevoii elevilor de a se afla într-un mediu prietenos, cald, de a se adapta la noua treaptă de școlarizare i se răspunde adesea printr-un accent deosebit pus pe învățarea prin metode activ-participative bazate pe joc. Acestea sunt cronofage.#din studiul Eurydice (paginile 80-81) rezultă că multe țări europene au un număr mare de ore alocate limbii materne până în clasa a VIII-a sau chiar a X-a. Astfel pentru România media este de 124.5 ore/an, în timp ce Belgia are 162 Danemarca-180 Irlanda 147 Grecia 187 Spania 178 Franța 184 Italia 330 Letonia 130 Suedia 165 și lista poate continua. Se face e drept precizarea că România se află printre țările cu cele mai puține ore obligatorii în trunchiul comun, dar se omite observația că unele dintre țările cu număr mare de ore nu au ore din CDS prinse ca ore obligatorii (compulsory option choosen by students/by schools).#Nu s-a luat în calcul necesitatea unui număr mai mare de ore la materiile tradiționale de examen, limbă și literatură română, matematică (pentru cele nou propuse s-au introdus ore/discipline). În prezent, conținuturile noi sunt foarte multe (sintaxa frazei, romanul, opera dramatică, etc. profesorul trebuie să actualizeze și conținuturile cerute de programa pentru examen și timpul se dovedește adesea insuficient. La matematică, nevoia unei ore suplimentare este susținută de rezultatele elevilor de la examen. Fiind o disciplină dificilă cele mai multe țări europene îi acordă un număr destul de mare de ore.#Eliminarea orei de limbă latină nu este, de asemenea, justificată. Argumente contra eliminării ei:#cunoașterea limbii și culturii latine cultivă sentimentul demnității naționale, #noțiunile din actuala programă de limbă latină sunt, în principal, de cultură, civilizație și, în mică măsură, de gramatică a limbii latine, #cunoașterea expresiilor latine de circulație internațională oferă posibilitatea înțelegerii și a utilizării unui limbaj elevat, #limba latină se studiază în multe țări europene, inclusiv la nivel conversațional, #limba latină nu se studiază, în prezent, în ciclul inferior al liceului decât la clasele de uman, eliminarea ei de la gimnaziu ar fi astfel discriminatorie și un atac la adresa dreptului de a ne cunoaște originea, de a ne forma o conștiință națională.#Pentru disciplinele pe care nu le cunosc bine, formulez doar niște întrebări, ridic niște probleme generice:#Introducerea orelor de fizică și/sau chimie la clasele a V-a, respectiv, a VI-a (în cazul chimiei) nu este dublată de o prezentare a conținuturilor. În cazul fizicii, păstrarea celor 6 ore care există și în prezent pot sugera lipsa unei schimbări în structura disciplinei. În acest caz, cred că este recomandabil ca studiul ei să se facă începând cu clasa a VI-a în continuare, dată fiind capacitatea mică a elevilor de clasa a V-a de a abstractiza și de a înțelege noțiunile prezentate, #Generalizarea TIC (o oră pe săptămână la toate clasele) este greu de pus în practică în mediul rural (lipsa profesorilor calificați),#nu se prezintă noile discipline socio-umane. Dacă ne rezumăm doar la denumirile anunțate, cele pentru clasa a V-a și a VI-a nu au nevoie de 36 de ore/an. De asemenea, nu considerăm că pentru atingerea competențelor în acest domeniu este necesară introducerea lor. Evaluarea se poate face la final de an/de ciclu în funcție de implicarea elevilor în activități ale comunității, iar aici ar trebui să existe parteneriate încheiate la nivel național între Ministerul Educației și alte instituții, organizații, etc.,care să implice elevii în viața comunității sau să ofere o monitorizare a acestei implicări. Varianta pe care o propunem ar fi mai eficientă, dar ar presupune regândirea modului în care se realizează promovarea, evaluarea elevilor. În prezent, orele de consiliere oferă acest tip de educație.#Istoria și, mai ales, istoria românilor ar trebui să beneficieze de un număr mai mare de ore. Cultivarea sentimentului de mândrie națională, eliminarea complexelor istorice, informarea corectă prin intermediul școlii și nu prin intermediul internetului pot duce la crearea unor generații care să lucreze pentru România și în România, contribuind la dezvoltarea țării, inclusiv la progresul ei economic a
Overtext Web Module V3.0 Alpha
Copyright Semantic-Knowledge, 1995-2011